De ce sa alegeti fose septice din fibra de sticla in locul celor de beton

Multe dintre sistemele septice au rezervoare facute din beton sau din fibra de sticla. O fosa septica din fibra de sticla are numeroase avantaje, mai multe decat una confectionata din beton. Printre punctele forte ale fibrei de sticla se numara greutatea, durabilitatea, flexibilitatea in ceea ce priveste spatiul de montare si efortul legat de eventualele reparatii.
Daca in prezent aveti o fosa septica confectionata din beton, in mod sigur va veni o vreme cand se va deteriora atat de mult incat va trebui inlocuita. Desi ati putea s-o inlocuiti cu o alta fosa septica din beton, exista alte optiuni de o calitate superioara. Una dintre solutiile existente pe piata este fosa ecologica din fibra de sticla.
Asa cum am mentionat anterior, unul dintre avantajele foselor din fibra de sticla este aspectul legat de greutate, iar acesta poate fi considerat cel mai mare atu al sau. Fosele din beton sunt foarte grele, asa ca veti avea nevoie de un camion pentru a le transporta. Un rezervor din fibra de sticla este mult mai usor si nu necesita echipamente grele, unele dintre ele putand fi transportate chiar si cu o camioneta. Mai mult, ele pot fi instalate in locuri unde nu pot patrunde sau patrund cu dificultate camioanele mari.
Greutatea redusa a foselor din fibra de sticla le face si mai usor de instalat.
O alta caracteristica a fibrei de sticla este durabilitatea: fosele confectionate din acest material rezista mai mult decat cele din beton deoarece acestea din urma sunt susceptibile la deteriorarile cauzate de gazele produse in interiorul rezervorului. O fosa ecologica din fibra de sticla este acoperita cu un strat de rasina rezistent la actiunea gazele formate in sistem. Asadar, cele din fibra de sticla nu se vor eroda la fel de repede ca fosele din beton.
Un alt avantaj al foselor septice din fibra de sticla este acela ca pot fi instalate in zone in care exista copaci, fara a ne expune riscului unor avarii ale sistemului. O fosa din beton nu este o idee buna daca vrei s-o instalezi intr-o locatie unde exista copaci deoarece ea poate fi penetrata si stricata de radacinile acestora. O fosa ecologica din fibra de sticla nu are aceasta problema, asa ca nu trebuie sa iti faci griji.
Este un fapt cunoscut prin utilizatori ca o fosa septica confectionata din beton este extrem de greu de reparat deoarece este posibil ca reparatiile sa necesite un echipament special, deosebit de greu. Lucrurile devin si mai complicate daca rezervorul este amplasat intr-o zona in care accesul unui camion sau a unei masini mari este ingreunat. Daca se intampla sa fie avariate, fosele septice din fibra de sticla sunt mult mai usor de reparat.

Cand alegeti o fosa septica pentru a v-o instala in gospodarie sau pur si simplu ca inlocuitor al prezentei dumneavoastra fose septice, ar trebui sa va ganditi in mod serios la modelele din fibra de sticla. Acestea din urma sunt solutii ideale daca vreti o fosa septica care sa nu va dea prea multa bataie de cap si care sa reziste multi ani.

Intretinerea foselor septice

O fosa ecologica este in esenta o instalatie naturala, in miniatura, de tratare a apei. Principiul sau de functionare este urmatorul: retine apa si deseurile intr-un rezervor inchis pentru a permite bacteriilor sa descompuna materiile solide in lichide si gaze. Sistemele septice sunt in mare parte folosite in zonele rurale sau suburbane care nu beneficiaza de canalizare asigura de primarie sau guvern. Fosa ecologica din gospodaria dumneavoastra este una dintre partile vitale ale proprietatii si trebuie sa o ingrijiti corespunzator.


Intretinerea unei fose ecologice implica ingrijirea preventiva si precautii de bun simt. Pentru ca fosa dumneavoastra septica sa functioneze corespunzator trebuie sa tineti seama de urmatoarele reguli simple:
1. Golirea si curatarea periodica a rezervorului septic este un pas necesar in intretinerea sistemului. Daca rezervorul nu este golit in mod regulat, depunerile de pe fundul acestora se vor revarsa in campul de drenaj, infundandu-l si cauzand inundarea suprafetei si aparitia mirosurilor neplacute, ca sa nu mai vorbim de pericolele pentru sanatate. Majoritatea expertilor recomanda curatarea fosei septice odata la 2-3 ani, dar daca exista nereguli (sezizati un miros neplacut in jurul rezervorului, se infunda sau se revarsa) lucrarea de intretinere se va face imediat.
2. Fiti atenti la ce aruncati in WC. Orice ce nu poate fi descompus de bacterii va ramane in rezervor si il va infunda. Cu cat aruncati mai putine solide in canalizare, cu atat va fi mai fericit rezervorul fosei dumneavoastra septice.
3. Folositi o hartie igienica care se degradeaza usor pentru a evita acumularea in rezervor a solidelor care va pot infunda sistemul. Hartia igienica cu o rezistenta crescuta poate da batai de cap fosei dumneavoastre septice.
4. Economisiti apa. Cu cat intra mai multa apa in fosa septica, ca atat se micsoreaza perioada dintre doua goliri ale rezervorului. Faceti un dus scurt in loc de baie, nu lasati apa sa curga la robinet in timp ce va spalati pe dinti, va sapuniti pe maini sau cand ati terminat treaba.
5. Evitati supraincarcarea sistemului dumneavoastra septic. Acesta are nevoie de timp pentru a elimina deseurile si fluidele in mod eficient. Nu folositi masina de spalat vase si cea de spalat rufe in acelasi timp sau in timp ce altcineva face dus si nu spalati toate rufele familiei intr-o singura zi.
6. Evitati scurgerea grasimilor sau a uleiurilor in canalizare sau in vasul WC.
7. Nu abuzati in folosirea detergentilor, sapunurilor sau a altor chimicale pentru a evita distrugerea bacteriilor care fac toata treaba murdara.
8. Fosa dumneavoastra septica nu are nevoie de un aditiv, dar un tratament lunar cu o solutie speciala de curatare a foselor septice poate ajuta la desfundarea tevilor si mentinerea acestora intr-o stare de functionare buna. Solutia aceea curata si interiorul tevilor de eventualele depuneri.
9. Aveti grija ce produse de intretinere a foselor septice alegeti. Evitati-le pe cele cu soda caustica sau alte ingrediente asemanatoare deoarece pot face mai mult rau decat bine.
10. Reparati eventualele scurgeri ale tevilor.

Principii de functionare ale fosei septice

Apele uzate si deseurile netratate rezultate in gospodarii vor infunda in scurt timp pana si cele mai poroase soluri. Fosele septice reconditioneaza apele uzate pentru a permite filtrarea apei si scurgerea ulterioara a acesteia in straturile inferioare ale solului. Ceea mai importanta functie a fosei ecologice este sa protejeze capacitatea de absorbtie a solului. Pentru a realiza lucru, fosa ecologica are urmatoarele trei functii:
Separarea deseurilor solide de cele lichide.

Cand apele uzate patrund in rezervorul fosei ecologice, rata de scurgere se micsoreaza, iar deseurile in stare solida se depun pe fundul rezervorului. Grasimea si alte solide usoare se ridica la suprafata, formand o crusta. Depunerile si crusta superioara sunt retinute, in timp ce fluid limpezit este evacuat in campul de drenaj pentru reabsorbtia in sol.


Asigurarea unui tratament biologic.
Procese naturale descompun solidele si lichidele prin actiunea unor bacterii. Descompunerea are loc in lipsa oxigenului (in conditii anaerobe). Conditiile anaerobe se mai numesc si „septice”, de unde si numele foselor.
Stocarea depunerilor si a crustei de grasimi.
Materiile solide se depun pe fundul rezervorul formand depunerile, iar crusta este de fapt un strat plutitor de solide si grasime. Depunerile si crusta sunt decompuse in timp si li se micsoreaza volumul. Regiunile cu o clima mai calda permit descompunerea completa a depunerilor, spre deosebire de cele cu temperaturi mai scazute. Din acest motiv, in general rezervoarele pompelor septice din regiuni mai calde nu trebuie golite sau curatate atat de des ca cele din regiuni mai racoroase.
Indiferent de climat, in rezervor raman reziduuri nevolatile, iar din aceasta cauza rezervorul trebuie sa fie suficient de mare pentru a capta si depozita eficient materiile solide intre doua goliri. Daca deseurile solide umplu rezervorul si patrund in sistemul de tevi de pe campul de drenaj, ele pot infunda si sufoca solul.
Grasimea rezultata in bucatarii este daunatoare functiilor fosei septice. Cea mai buna metoda de aruncare a grasimii ar fi punerea ei in recipiente vechi si aruncarea mai degraba in cosul de gunoi decat in canalizare.

Principii fundamentale de amplasare a foselor septice
• Fosele septice trebuie amplasate la cel putin 100 de metri de sursele de apa potabila, la 50 de metri de rauri sau lacuri si la 10 de metri de tevile de apa.
• Indreptati campul de drenj in directia opusa casei, cladirilor sau surselor de apa potabila.
• Mentineti campul de drenaj neumbrit, fara copaci sau tufaris.
• Lasati suficient spatiu pentru o eventuala marire a campului de drenaj, in caz ca aceasta devine necesara.
• Nu construiti alei sau parcari din beton deasupra rezervorului sau pe campul de drenaj.
• Nu utilizati niciodata o flacara sau chibrituri pentru a inspecta fosa ecologica. Gazele de canalizare pot exploda violent.

Potentiale probleme ale fosei septice

Iata o serie de aspecte de care trebuie sa tineti seama atunci cand aveti montata in gospodarie o fosa ecologica:
1. Aruncarea excesiva a uleiurilor de gatit si a grasimilor in sistemul de canalizare poate duce la umplerea partii superioare a fosei septice si poate cauza infundarea tevilor cu sistem inchis. Uleiurile si grasimea sunt adesea greu de descompus si pot cauza probleme cu mirosurile neplacute si dificultati cu golirea periodica a fosei.
2. Aruncarea in WC a produselor de igiena non-biodegradabile, cum ar fi prosoape de unica folosinta sau betisoare de urechi va duce la umplerea si infundarea rapida a fosei septice ecologice. Aceste materiale nu ar trebui aruncate in sistemul de canalizare, ci la un cos special.
3. Utilizarea in paralel a sistemelor de maruntire si evacuare a resturilor de mancare din bucatarie poate cauza suprasolicitarea fosei septice si degradarea timpurie a acesteia.
4. Anumite chimicale pot afecta sistemul de lucru al fosei septice, iar in aceasta categorie intra mai ales pesticidele, erbicidele, materialele cu o concentratie inalta de inalbitor sau soda caustica, dar si alte substante anorganice cum ar fi vopselurile si solventii.
5. Radacinile copacilor sau ale tufelor care cresc deasupra rezervorului sau pe tevile campului de drenaj pot cauza infundarea sau fisurarea acestora.
6. Locurile de joaca pentru copii sau cladiri cu functii de stocare pot cauza stricaciuni rezervorului sau campului de drenaj. Mai mult, acoperirea campului de drenaj cu o suprafata impermeabila, cum ar fi o alee sau o parcare, poate afecta foarte grav eficienta acestuia si poate strica rezervorul si sistemul de absorbtie.
7. Intrarea apei excesive in fosa ecologica poate cauza supraincarcarea sistemului si va duce la caderea acestuia.
8. Chiar si sistemele de fose septice bine intretinute pot elibera in tevi bacterii anaerobice care produc un fel de mucus. Aceasta substanta va infunda treptat porii solului care inconjoara teava de evacuare, iar filtrarea poate fi incetinita pana la gradul de aparitie a unor revarsari la suprafata. Mucusul se numeste biomat si aceasta cadere a sistemului se numeste cadere de biomat.
9. Daca fosa dumneavoastra septica nu functioneaza corespunzator sau a suferit stricaciuni, adresati-va autoritatii pentru sanatate si de mediu inainte de a incerca sa o reparati. Reparatiile necorespunzatoare pot duce la greseli costisitoare si potentiale pericole de sanatate.
10. Fosa ecologica este incapabila sa elimine de una singura compusi de nitrogen care pot cauza aparitia algelor in sistemul de primire al apei. Acest dezavantaj poate fi remediat folosind echipamente de reducere a nitrogenului din apa sau prin simpla verificare ca acel cmp de drenaj este situat corespunzator astfel incat sa nu permita apei uzate sa se reintoarca in sistem.


Un sistem de canalizare bazat pe o fosa ecologica cu un rezervor din beton, fibra de sticla sau plastic, ar trebui sa aiba o viata de aprox. 50 de ani atunci cand este instalat corespunzator.

Ce este si cum functioneaza o fosa septica

O fosa ecologica este componenta-cheie a unui sistem septic, un sistem la scara mica de tratare a deseurilor, intalnit de obicei in zone rurale unde nu exista canalizare instalata de primarie sau alte corporatii private.
Termenul „septic” se refera la un mediu bacterian anaerob care se dezvolta in interiorul fosei, unde se descompun si demineralizeaza deseurile adunate in fosa. Fosele ecologice pot fi cuplate cu alte unitati de tratare a apei menajere, cum ar fi biofiltrele sau sisteme de aerisire fortata.

In general, o fosa ecologica este alcatuita dintr-un rezervor cu marimi variind de la 4000 la 7500 de litri, care este conectat la o teava de apa menajera la un capat, iar la celalalt la un camp de drenaj septic. Conexiunile acestor tevi sunt facute de obicei printr-o teava in forma de litera T, ceea ce permite lichidului sa intre in rezervor fara a deranja crusta formata la suprafata. Astazi, rezervorul are de obicei doua camere (fiecare fiind echipata cu un capac de acces), separate de un perete care are deschizaturi la aproximativ jumatatea distantei dintre fundul si tavanul rezervorului.


Apa menjera intra in prima camera, unde solidele se depun la fund, iar grasimile si spuma plutesc. Materia solida depusa este descompusa anaerobic, reducandu-se in volum. Componenta lichida trece in urmatoarea camera prin peretele despartitor unde au loc alte depuneri si descompuneri, apoi lichidul in exces, acum relativ curat, se scurge in campul de drenaj septic. Impuritatile ramase sunt stranse si eliminate in sol, la fel cum apa in exces este eliminata in urma filtrarii tot in sol (intorcandu-se pana la urma sub forma apei subterane). O retea de tevi, de obicei asezata intr-un sant plin cu pietre, distribuie apa menajera filtrata pe toata intinderea campului de drenaj prin intermediul unor gauri din tevi. Marimea campului de drenaj este direct proportionala cu volumul de apa menajera rezultat in gospodarie si invers proportionala cu porozitatea solului.
Intregul sistem de fosa ecologica poate functiona doar cu ajutorul gravitatiei, acolo unde totpografia locului permite, sau cu ajutorul unei pompe speciale. Designul anumitor fose septice includ sifoane sau alte metode de marire a volumului si a vitezei de varsare in campul de drenaj. Acest lucru ajuta la incarcarea tevilor de scurgere in mod egal si prelungeste viata campului de drenaj prin prevenirea infundarii premature.

Deseurile care nu sunt descompuse anaerobic in rezervorul de captare trebuie pana la urma sa fie scoase din fosa. In caz contrar, fosa septica se va umple si apa cu deseuri nedescompuse se va revarsa direct in campul de drenaj. Nu numai ca acest lucru este daunator mediului, dar daca mizeria iese direct din rezervor poate infunda intregul sistem de tevi de pe campul septic si chiar afecta porozitatea solului, ceea ce ulterior va necesita reparatii scumpe.


O fosa septica instalata corespunzator, care opereaza normal, nu elimina mirosuri neplacute si ar trebui sa functioneze decenii intregi fara lucrari de intretinere, cu exceptia inspectiilor periodice si golirea rezervorului fosei.

Fose septice: constructie si amplasare

Fosele se amplaseaza in apropierea apropierea cladirii, la o distanta nu mai mare de 20-30 m, pe un amplasament care sa fie favorabil operatie de vidanjare. Foarte important este faptul ca aceasta trebuie sa se amplaseze in avalul oricarei surse de apa. Avand in vedere rolul acesteia de colectare-decantare si de asigurare a infiltratiei apei relativ curate in pamant, sapatura va fi realizata astfel incat sa depaseasca stratul permeabil cu 50-100cm (nisip sau pietris). Forma in plan poate fi circulara sau patrata, iar realizarea se face prin executie pe loc sau din prefabricate. Simpla si economica s-a dovedit a fi realizarea unei fose septice din placi prefabricate (cu fante) turnate din beton armat. Placile vor fi prevazute inca din faza de turnare cu posibilitatea obtinerii unor fante de scurgere(de infiltrare a apei). Pentru aceasta, inainte de turnarea betonului in cofrag, vor fi intercalate cubuletele din polistiren expandat, de o grosime egala cu cea a placii. Dupa intarirea betonului, aceste cubulete pot fi scoase din placa turnata. In acest fel se vor realiza orificiile.
La doua zile de la turnare, cofragul se scoate (ridica), peste placa se asterne un strat de hartie de sac (stearsa cu petrol sau motorina) si se continua turnarea celei de-a doua placi. Operatia continua in acest mod pana la turnarea celor patru placi. La numai 7-8 zile de la turnare, placile se desfac, apoi se scot pe rand cuburile de polistiren. Astfel, in placi raman suficiente orificii pentru infiltrarea apei in strat. In ultima placa trebuie sa se realizeze un gol pentru a putea fi traversata de ultimul tronson al conductei de canalizare. La baza fosei se va realiza un filtru invers pentru a se evita colmatarea rapida a stratului permeabil.
Chiar daca pare complicata amenajarea unei astfel de fose septice, avantajele ei ecologice sunt evidente, si in plus, odata investitia facuta, intretinerea ei nu va costa foarte mult

Principiile de vidanjare pentru o fosa

Vidanjarea periodică la nivel constant a unei fose, decantor, clarificator sau separator de grăsimi, constă în extragerea:
-în prima fază a cuasi-totalităţii materiilor flotante (grăsimi şi alte materii care plutesc)
-în etapa următoare a unei mari părţi din cantitatea de nămol depus pe fundul aparatului. Dacă nivelul nămolului existent atinge 50% din volumul nominal al aparatelor (exceptând separatorul de grăsimi), se va extrage circa 80% din cantitate. Nivelul nămolului poate fi estimat cu ajutorul unor dispozitive de detecţie a nivelului. Această vidanjare trebuie să fie realizată la nivel constant. Menţinerea unei cantităţi mici de nămol pe fundul aparatelor, (exceptând separatorul de grăsimi), este esenţială pentru re-demararea procesului de epurare anaerobă a acestui tip de dispozitiv de pre-tratare. Scăderea nivelului de umplere, ocazionată de operaţia de vidanjare, trebuie compensată printr-un aport constant şi complementar de apă curată provenind fie din imobil, fie din vehicolul de intervenţie. Extracţia materiilor flotante şi apoi a nămolului trebuie realizată astfel încât să nu perturbe separarea fazelor (parte lichidă şi strat de nămol) şi pe de altă parte, să se extragă cât mai puţin posibil lichid. Este de dorit ca vehicolul de intervenţie să fie echipat cu un sistem de presare a materiilor vidanjate şi cu închideri separate, atât pentru o stocare diferită a materiilor flotante şi a nămolurilor, cât şi pentru optimizarea utilizării.